Parlez moi de...Paris

Am ezitat mult sa fac aceasta calatorie...din mii si sute de motive, unele reale, altele inchipuite, altele care tineau strict de contradictiile din sufletul meu. Si totusi intr-un moment de "nebunie" frumoasa am cumparat biletele..impreuna cu prietena mea cea mai buna..:))..Total neasteptata decizie pentru cei care asociaza Parisul cu povestile roz de iubire! Si neasteptata a fost intreaga noastra calatorie, cu bune si cu rele, cu mici momente de panica in groaznicul metrou parizian dar si clipe de extaz noaptea pe Tour Eiffel. Primul contact cu Parisul a fost de fapt cu neprietenosul metrou parizian, aflat la limita dintre civilizatie si jungla, un loc  in care daca tii la viata ta, trebuie sa ai un joc de glezne de invidiat daca nu cumva preferi sa mori strivit intre usi...chestie nu tocmai usoara atunci cand nu ai  fizic de halterofil si mai tarai si o valiza sic dupa tine. Pe scurt..cel putin la statiile Porte Maillot si Raspail...scarile rulante sunt probabil o mutatie genetica din viitor! Dar odata iesite invingatoare din batalia cu monstrul subteran..ne-am trezit ca prin minune chiar in fata hotelului ales in urma unui casting riguros..Hotel Istria - Montparnasse (http://www.hotel-istria-paris.com/). Un hotel micut, cochet, vintage, asa cum ne-am dorit, cu oameni calzi si primitori. Un hotel pe care il recomand din suflet, dar nu celor foarte pretentiosi care isi doresc confortul de 4 stele. Paturile nu sunt chiar atat de mari precum in fotografiile de pe site (poate doar daca nu cumva esti pigmeu sau macar inrudit cu vreo specie de furnica), micul dejun este scump si la buzunar si la vedere, baia micuta si nu foarte cocheta, iar in zilele geroase de iarna...trebuie musai sa mergi cu iubitul daca nu  consideri ca, criogenarea este sanatoasa pentru ten. Cu toate acestea insa mie una mi-a fost tare drag acest loc, pentru curtea interioara superba, pentru priveliste, dar mai ales pentru aerului lui extrem de sic si oamenii draguti care faceau tot posibilul sa suplineasca aceste neajunsuri. Si pana la urma, daca chiar doresti o cafea adevarata si un croissant dimineata tot ceea ce trebuia sa faci era sa traversezi strada la cele doua cafenele de vis a vis. Si credeti-ma aceste mici necazuri dispar oricum in momentul in care arunci o privire de jur imprejur si constati ca esti la numai trei minute de superbele Gradini Luxembourg, de Galeriile Lafayete sau cimitirul Montparnasse :)..si daca o iei usurel in jos pe Bd Raspail, la intersectia cu Saint Jacques , in piata Denfert Rochereau vei gasi pe colt  una dintre cele mai sic cafenele din Paris....(locul unde am baut prima mea cafea pariziana, am mancat primul croissant, am admirat prin plasticul subtire asezat pe post de geam primii fulgi de zapada...si am zambit cu tot sufletul meu pentru prima data dupa foarte mult timp. Si daca reusesti sa te mai desprinzi de locul acesta superb , chiar langa cafenea este un boutique de ceai si cafea, unde sigur vei zabovi mai mult decat iti imaginezi si probabil vei cumpara un nimic senzational pentru cineva drag...sau macar un plic de ceai parfumat. Chiar langa el, incepe poate cea mai pitoreasca strada pe care am vazut-o in viata mea, Daguerre, o straduta ingusta, forfotind de oameni colorati, cu tarabe ametitoare de bunatati traditionale, confiserii, brutarii, ciocolaterii de lux, mici magazine senzationale de sampanie si coniac, comercianti de produse pescaresti, magazine de fois gras...si sfatul meu este sa mancati bine inainte de a va aventura pe aceasta straduta desprinsa parca din povesti...altfel sigur riscati un mic faliment. Intorcandu-te apoi pe Edgar Quinet, ajungi de indata pe alta strada minunata , Gaite..unde vei gasi cu siguranta un bistro dragut sa iei masa de pranz, dar si cele mai bune clatite ever. Noi doar am stat la palavre, intr-un bistro haios , pana undeva spre miezul noptii, am devorat si ultimul croissant pe care noul meu amic care ne alimenta cu cafele si vin fiert il pastrase pentru el, ne-am vaitat si ne-am amuzat deopotriva..si cred ca fiecare in sinea ei si-a facut in seara aceea o promisiune.
Ziua urmatoare a inceput cu o cafea mai putin fericita recunosc...ca doar locuiam in hotel nu cafenea pana la urma...cu un soare cu dinti...si aia rari si stricati...minus cateva grade si cateva poze haioase la taraba cu raci de langa hotel. Daca o iei usor pe bd  Montparnasse, cu o scurta oprire la boutiq-ul demential de la colt si un shoping scurt ca o relatie de o vara, ajungi cam in cateva minute la superbele Gradini Luxembourg...unde daca nu ai cu tine o prietena "vigilenta" s-ar putea sa zabovesti ceva mai mult decat ti-ai propus la fantani sau pe aleile parcului. Si taraba cu tratament pentru ger (vin fiert) este chiar in drumul tau, nu trebuie sa faci vreun efort special sa o gasesti :). Te pierzi apoi pe stradutele din dreapta palatului, pline cu magazine cochete de muzica si carti, in care poti gasi la preturi derizorii cd-uri cu muzica de colectie si in scurt timp ajungi in fata Pantheonului. Daca te pasioneaza criptele, cadavrele, mortii celebri sau mai putin celebri si alte asemenea acareturi...evident aici vei fi in largul tau...daca nu, admira pendulul si tavanul din sala principala si taie-o! Si dupa asemenea vizita macabra cred ca e cazul sa o iei usor spre sorbona si cu opriri mici si dese la magazinele divine din calea ta (prilej sa te incalzesti) , mai mult sau mai putin falita, ajungi chiar in fata la Notre Dame (prilej cu care te poti ruga la Dzeu sa nu iti ia defintiv mintile in Galeriile Lafayette). Inainte de a lua insa cu asalt Notre Dame cel mai bine ar fi insa sa faci un scurt popas la cafeneaua de pe colt, chiar in fata catedralei, unde ii poti contempla in liniste arhitectura sublima de la o distanta perfecta...si nu, nu este obligatoriu sa contempli si cei mai frumosi baieti care serveau in cafenea si nici sa te indopi cu clatite cu sunca si cascaval ori tarte de ciocolata cu inghetata si expreso cu lapte!! dar ma intreb ...oare...rezisti? Dar lasand gluma la o parte, nu as putea spune ca este una dintre cele mai frumoase catedrale din lume (cel putin pt mine), am indragit mai mult Sacre Coeur, insa cert este ca te va marca frumusetea ei (distrusa pe alocuri de eternele tarabe de kichiosenii vandute pe post de suveniruri la preturi caraghioase). Am vrut sa scriu ca te va "orbi" dar ma tem sa nu confundati "lumina" ei cu blitzurile japonezilor care cred sincer ca sunt mult mai desi pe aceasta planeta decat declara ei :). De la catedrala o poti lua usurel (cat te tin picioarele si gradele de afara), pe malul Senei (indicat ar fi insa sa iei autobuzul vreo doua statii) si sa cuceresti o noua reduta Luvru! Nu imi voi exprima aici opiniile profane vis a vis de cateva colectii, pentru ca , gusturile in materie de pictura nu se prea discuta (si sincer dupa ce ai vazut Prado din madrid cam greu sa te mai impresioneze ceva), insa vrei nu vrei trebuie sa o vezi pe Gioconda (nu de alta dar risti sa te intrebe vecina de la parter ...si ai vazut-o bre pe aia..si e frumoasa?? '"...Si mai mult nu scriu ca citeste Maria si iar se burzuluieste la mine...dar e ur...:)))...Si daca nu ai fobie la statui asa cum am eu...o sa ramai stana de piatra in salile dedicate sculpturii egiptene, romane sau grecesti...si cu siguranta vei ramane impresionat de statuile din marmura neagra sau superba Venus din Millo. Si probabil vizita la Luvru iti va lua mult mai mult timp decat te asteptai, asa ca la orele serii nu iti ramane decat sa iei autobuzul inapoi spre Notre Dame si ratacind pe stradutele inguste in preajma catedralei sa alegi orice bodega traditionala (de obicei nu au mai mult de 10 mese,  necajite si alea, un tavan care ai senzatia ca te ameninta si eventual baia pe un culoar dubios). Dar cu siguranta vei manca cele mai bune retete: rata cu vin,  fondue, ori minunatii din fructe de mare , mouse de ciocolata , supa de ceapa , evident nu in aceasta ordine...si nelipsitul vin fiert. Mai mult de 25- 30  euro nu vei scoate din buzunar (de persoana, nu te bucura) asta ar veni cam echivalentul unui zorzon la lafayete...sau sa zicem o basca chic (ma tem ca din  acelasi loc).
Si daca prinzi o zi frumoasa de duminica, cu siguranta nu vei regreta slujba de la Sacre Coeur, momente absolut superbe (merita sa urci treptele ei interminabile, eventual incepe sa te antrenezi de la bloc deja, evitand liftul vreo saptamana), o acustica senzationala si o priveliste de vis.
Daca esti o persoana puternic evlavioasa probabil ca nu ne vei urma exemplul de la pleca direct de la Sacre Coeur  pe Bd Clichy. Pigalle, Sexodrom, si biensur Moulin Rouge, unde te poti maimutari in voie chiar si in interior (oricum oamenii aceia au vazut cred cam tot ce se poate in materie de scalimbaturi turistice). Si daca ai obosit deja, o cafea la Bistro Chat Noir chiar langa stabiliment, costa mult dar merita! Asa cum merita si cadourile tembele din shopurile erotice din vecinatate :))
Iar daca tot ai plecat pe drumul pierzaniei macar mergi pana la capat...mai exact pana la Galeriile Printemps si Lafayette...dar pune banii de taxi pt aeroport deoparte! De aici incolo nu mai pot povesti nimic pentru ca de varsta si cheltuieli nu e sanatos sa intrebi o femeie...si foarte important pastreaza macar 24 euro pentru ca seara te vei duce la Tour Eiffel unde dupa ce o sa iti blestemi ideea stand la coada vreo 40 min, o sa dai 14 euro pe plimbarea cu liftul ( e si asta un fetis sa stiti) si 10 pentru o sampanie cam apoasa ...dar care mie mi s-a parut cea mai buna sampanie din lume...pentru ca aveam la picioare un oras incredibil si la brat cea mai draga prietena a mea!
Ar mai fi multe de spus, multe de povestit...am plecat cu regretul de a nu fi ajuns la Versailles, la Domul Invalizilor, Muzeul D'orsay si de ce nu o vizita la Mickey Mouse,..si plimbarea cu Bateau Rouge pe Sena,,,si o cafea la Deux Magots...si sa puricam ca lumea anticariatele de pe Sena...si doamne cate mai avem de facut in martie :)))
Nu stiu daca este chiar asa Parisul, asa l-am vazut si simtit eu, un oras cald, orasul in care m-am simtit libera si am reinvatat sa zambesc...cu tot sufletul...un oras care ameninta puternic Roma inimii mele si care ma cheama deja inapoi.

Si cum spuneam Oana draga...WE WILL ALWAYS HAVE PARIS...NO MATTER WHAT!