joi, 18 noiembrie 2010

Cu ultimele puteri...













Nu imi place Noiembrie...odata pentru ca imbatranesc (si nu, nu cred ca devin mai inteleapta, poate doar mai tipicara si cicalitoare cu fiecare an ce trece)..si in al doilea rand pentru ca este sfarsit de sezon. Nu imi place pentru ca de obicei ploua si este frig, oboseala de peste an ma incolteste din ce in ce mai mult si am senzatia ca raman fara idei...sau cel putin idei geniale.
Dar uite ca de data aceasta Noiembrie nu a mai fost asa de dusmanos ca in alti ani....ba chiar dimpotriva..a fost cald,  mult soare si cu ultimele puteri a adunat cele mai dragi evenimente de peste an : botezul Mirunei si botezul lui Carmen. Miruna este ingerasul lui Adi si al Elenei iar ei sunt o parte din sufletul meu, motiv pentru care am gandit si razgandit de vreo patru ori decorul ..si nici in final nu am fost exagerat de multumita. Dupa ce am trecut in revista toti ingerasii si toate zorzonele potrivite cu un botez de printesa, am hotarat ca este timpul sa ne intoarcem in copilarie, la povestile frumoase si dragi care ne fascinau, la desenele care ne tineau ore in sir cu gurile cascate in fatza televizorului..si uite asa s-a nazarit un decor plin de pete..mii de pete de dalmatian. Stapana absoluta a repartizarii la mese m-am amuzat denumind fiecare masa dupa un personaj celebru din 101 dalmatieni si bineinteles ca am avut privilegiul de a sta la masa "Cruela de Vil". Mi-a fost drag sa vad zambetele invitatilor in momentul intrarii in salon si m-am bucurat ca le-am daruit un zambet fie si pentru cateva secunde! O seara calda, plina de prieteni, un altfel de botez , la care am dansat si am dansat...si am tot dansat...Un meniu impecabil ales de dragii nostri prieteni de la High Life si cel mai bun salau la cuptor cu sufleu de brocoli pe care l-am mancat..ever! Si daca aveti drum prin Piata Victoriei, va recomand din suflet sa va opriti macar o data la vila cocheta cu acelasi nume  unde merita sa incercati tortul casei si un capucino.
Un weekend usor si inspirat..in care mi-am impartit energia intre pete si buline dar si decorul retro pentru nunta Cristinei. Un decor simplu, clasic , fara dorinta de a epata dar in acelasi timp cu personalitate. Asa este Cristina si mie una mi s-a lipit de suflet cu stilul ei clar si transant si imi place sa cred ca i-am creionat un pic personalitatea in decorul ales. Aranjamente florale dintr-un singur trandafir rosu, impunator prin tinuta si simplitatea lui, o combiatie de tafta aurie si bordo si o calatorie printre locurile dragi mirilor nostri..eternul Paris.
Un pic de extravaganta totusi a adus botezul lui Carmen, ingerasul meu drag care a primit un decor mai aparte: combinatii de beige - fucsia - bordo , pene, margele si lumanari.
Cum spuneam...un noiembrie prietenos, care nu imi goneste inspiratia...
Zile calde si dragi in care incep sa am timp de a lenevi la o cafea cu Maria si de a coace planuri de viitor. Cafea tare,  croisante sublime la cafeneau Paul...si conversatii de suflet..intrerupte din cand in cand de personaje tipice zilelor noastre (un fel de urmasi pe linie directa din mangafaua lui Caragiale) ...iubesc acest Noiembrie

marți, 9 noiembrie 2010

Un Botez de Suflet...

Sfarsit frumos de octombrie...o zi calda, un soare bland si un bebelus frumos si drag caruia i-am pregatit in cele mai mici amanunte prima zi de crestin. I-am fost alaturi si fratiorului sau Darius cu trei ani in urma si poate asa se explica emotia de a organiza acest botez. Bisericuta Sfanta Varvara din Buftea a fost aleasa pentru crestinarea micutului Petru Teodor...poate nu cea mai fericita alegere din punctul meu de vedere...O biserica frumoasa, cu un spatiu generos, aproape curata, .dar populata de oameni mici..foarte mici..cu doua ore inaintea botezului, la rugamintea taticului am fost sa decoram cristelnita cu aranjament floral..insa surpriza..in biserica frigul iti patrundea adanc in oase si un aer rece iti paraliza orice gand frumos. Rugamintea noastra de a incalzi un pic biserica s-a izbit de un zid de rautate si vorbe grele aruncate cu darnicie de "doamnele" de la departamentul "cleaning" care considerau mai  important sa mature decat sa gaseasca o solutie in acest sens. Si de ce ar fi facut-o daca , citez " la 3 mil taxa mai vreti si caldura? lasa coana ' (n.r. "coana" eram eu :)) ca nici un copil nu a racit la botez..pe ala tiganu de  dinainte l-a botezat in apa rece si nu a mai facut asa panarama ca tine! " am incheiat citatul...
Dar bebe Petru a fost un adevarat barbat si trecut cu bine peste aceasta incercare..iar revansa ne-am luat-o la superbul Domeniu Stirbey, un loc cu adevarat special,  unde te poti detasa macar pentru cateva ore de cotidian. Va recomand din suflet sa il vizitati macar o data (sunt convinsa ca veti reveni) daca nu pentru o cina deosebita, macar pentru o plimbare pe aleile superbe care il inconjoara.
Decorul ...ei bine trebuie sa recunosc ca am avut permisiunea de a-mi face de cap atat din punct de vedere al bugetului cat si al ideilor! Am ales o tema vintage care a imbinat nuantele de cafe latte cu ciocolata, dantela lucrata manual, lumanari in nuante calde de bej si aranjamentele florale in tonuri de oranje, galben pai si alb.
Cadourile pregatite cu maiestrie de draga mea Maria (careia ii puteti admira minunile pe site-ul casahera) au indulcit atmosfera la propriu si la figurat: haioase borcanele cu miere, decorate cu nasturasi de danteluta si margele.






O zi perfecta, un soare darnic, un loc in care cuvantul "gazda" are relevanta si o seara superba incheiata in acordurile marelui Gheorghe Zamfir. Am simtit cu adevarat complimentele invitatilor si m-am bucurat ca am fost in masura sa le ofer o zi " altfel" asa cuim s-au exprimat majoritatea. Am simtit  ca am avut un mare privilegiu de a-l asculta pe Gheorghe Zamfir si taraful sau intr-un recital rar! Am avut bucuria de a fi alaturi din nou de aceasta familie minunata cu doi copii superbi carora le doresc tot binele din lume!